Care este diferența între cratimă și linia de pauză în limba română? Mare! Scriu acest articol pentru că tot ceea ce am citit pe internet, în primele pagini de căutare, nu fac această diferență vizibilă printr-un mod de redactare consecvent și fără diferențe. Poate vă ajut să scrieți corect pe site-uri și bloguri. Dacă iubiți limba română!

   Cratima [-], așa cum este definită în Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM), este semnul ortografic cu cele mai multe funcții. Este numită și linie/linioară/liniuță de unire/despărțire, este plasată aproximativ la jumătatea înălțimii rândului și are lungimea medie a unei litere. Cratima (în HTML, trebuie folosit caracterul ‑ sau semnul „minus” – în funcție de sistemul de navigare și/sau tastatură) nu este precedată sau urmată niciodată de blanc (spațiu). Conform DOOM (pct. 1.2.4), cratima se utilizează în 13 cazuri. Doar câteva exemple: s-a dus, a luat-o, lasă-mă-să-te-las, ți-l dă, aducere-aminte, mamă-ta, mă-ta, al-XV-lea, a 11-a, N-V (nord-vest), cioc-cioc-cioc, ha-ha-ha, ham-ham, încet-încet, singur-singurel, PH-ul, social-democrat etc.

   Linia de pauză [–], așa cum este definită în DOOM, este semnul ortografic care marchează pauza dintre diferitele părți ale propoziției sau dintre propoziții și fraze. Este plasată aproximativ la jumătatea înălțimii rândului și este mai lungă decât cratima. Linia de pauză (în HTML, trebuie folosit caracterul – sau –) se folosește în interiorul propozițiilor sau al frazelor pentru a delimita cuvintele sau grupul de cuvinte și construcțiile intercalate sau explicative. De exemplu:

M-am hotărât – mi-am zis – trebuie să scriu acest articol despre diferența între cratimă și linia de pauză.

Cratimă și linia de pauză

   O problemă, încă nelămurită pentru foarte multe persoane, apare la scrierea unor intervale referitoare la timp și spațiu. Multă lume folosește cratima pentru: în perioada 2000-2020, în perioada 10-20 ianuarie 2019, în perioada 15 noiembrie-20 decembrie 2021 sau lunile iulie-august. Nu este corect pentru că nu apare în cele 13 cazuri de utilizare din DOOM, explicate în amănunt. În plus, la pct. 6.4 (aliniatul al 7-lea) – Numeralul – se precizează clar că aproximația în interiorul unor limite numerice se redă prin alăturarea numeralelor, despărțite prin linie de pauză: S-au prezentat douăzeci – treizeci de persoane, Temperaturile minime vor fi de 2 – 4 grade C, Program de funcționare 10 – 18, Concediu 1 – 31 august. Trebuie să folosim linia de pauză și pentru: anii 2000 – 2020, în perioada 10 – 20 ianuarie și alte perioade de timp. În toate cazurile, avem și o altă variantă (sigur corectă): între anii 2000 și 2018, între lunile iulie și octombrie, între 1 și 31 decembrie, copii cu vârste între 2 și 5 ani, s-au prezentat între douăzeci și treizeci de persoane, temperaturile minime se vor situa între 2 și 4 grade C, deschis între 9 și 17 (de la 9 la 17), dar în niciun caz „deschis între 9 – 17”.

   P.S. Probabil o să-mi arătați ce scrie în Ghidul de redactare instituțional, dar acesta este numai pentru redactarea documentelor cu UE și nu are nicio treabă cum scriem corect în limba noastră, pentru toți românii.

   În plus față de cele de mai sus, linia de dialog. Este un semn ortografic de punctuație care indică începutul vorbirii fiecărui participant la o convorbire. În HTML, trebuie folosit tot caracterul en dash (adică – sau –). Nu se folosește cratima! Un exemplu:

– Cum te cheamă?
– Ca pe tata, Vasile.

   Notă. Apostroful [ ̓ ], așa cum este definit în DOOM, este singurul semn exclusiv ortografic, dar mai rar folosit în prezent. În general, în vorbirea curentă, indică anii calendaristici, cu absența primelor două cifre, de exemplu  ̓89 sau  ̓98 (din secolul trecut sau din secolul secolul al XX-lea). Trebuie folosit ca atare.

   P.S. La noi nu se folosește semnul ortografic [—], adică caracterul „em dash” (— sau —). Unde îl găsiți, de exemplu la o traducere, înlocuiți-l cu linia de pauză.