Fondat în urmă cu trei ani și finanțat de UE, ca parte a eforturilor de combatere a abuzurilor fiscale, Observatorul Fiscal al UE (EU Tax Observatory) a publicat un raport care investighează evaziunea fiscală globală folosind datele colectate de peste 100 de cercetători. În concluzie, raportul cere să fie lansate discuții, la următorul summit G-20 din Brazilia, în luna noiembrie 2024, cu privire la un impozit pe avere de 2% (minim anual) perceput pentru cei mai bogați oameni din lume.

   Miliardarii lumii acționează la „granița legalității” și chiar au depășit limitele legii prin mutarea anumitor tipuri de venituri, inclusiv dividende din acțiunile companiilor, cu ajutorul unor holdinguri dedicate, care, de obicei, nu au niciun alt scop economic. „Aceste holdinguri se află într-o zonă gri, între evitare și evaziune, dar, fiind create cu scopul de a evita impozitul pe venit, pot fi considerate în mod legitim mai aproape de evaziune.”, se mai arată în raport.

   Sunt mai multe tipuri de lacune legislative care permit celor foarte bogați să evite diverse forme de impozitare a veniturilor, rezultând cote efective de impozitare de numai 0% – 0,6% din averea lor totală, arată raportul. Impozitele percepute pe venituri pentru majoritatea cetățenilor bogați, cei care nu folosesc aceste „portițe”, sunt între 20% și 50%.

   De exemplu, companiile fantomă sunt proprietari nominali a unor proprietăți de lux din orașe scumpe din toată lumea, pentru că imobiliarele le oferă oportunități ample celor bogați să evite și să se sustragă de la impozite. „Până în prezent nu a fost făcută nicio încercare serioasă de a aborda aceste situații care riscă să submineze acceptabilitatea socială a sistemelor fiscale existente”, relevă raportul.

   Concluzia este că, dacă s-ar percepe un impozit pe avere în loc de impozitul pe venituri, se strâng 205 miliarde de euro pe an de la cei peste 2.750 de miliardari cunoscuți din lume, a căror avere comasată valorează 13 trilioane de dolari.

   Notă: în 2013 am scris două articole, Piramida bogăției, care ilustrează împărțirea averii mondiale la acel moment și Piramida miliardarilor, primii 10 miliardari din lume.

Sursă: The Guardian