STAREA DE SĂNĂTATE ÎN UE

Acest articol prezintă o statistică recentă (publicată în noiembrie 2013) privind starea de sănătate a populației din Uniunea Europeană (UE), statele membre și alte țări europene. Analiza se bazează pe rezultatele sondajelor din statisticile UE referitoare la venit și la condițiile de viață (EU-SILC). Starea de sănătate se concentrează pe trei indicatori-cheie:

Sănătate auto-percepută – este o evaluare generală a sănătății, așa cum este privită de persoanele chestionate;
Morbiditatea cronică – evaluează prezența unei boli sau a unor probleme de sănătate de lungă durată;
Handicap sau activitate limitată – evaluează persoanele care, din cauza problemelor de sănătate, nu și-au putut desfășura activitățile lor obișnuite de cel puțin șase luni.

1. Sănătate auto-percepută

Doi din trei oameni din UE percep sănătatea proprie ca fiind bună sau foarte bună. În anul 2011, aproximativ 69% din populația în vârstă de 16 ani sau mai mult spun că sănătatea lor este bună sau foarte bună, în timp ce 22% se percep cu o sănătate rezonabilă (echitabilă) și 9% susțin că au o sănătate proastă sau foarte proastă. În țările europene, prevalența de sănătate foarte bună și bună auto-percepută a variat de la 84% în Irlanda, 81% în Elveția și 80% în Suedia la mai puțin de jumătate din populație în Letonia (47%), Lituania (46% ) și Croația (45%).

Sănătatea auto-percepută în țările europene în 2011 ca fiind bună sau foarte bună (% din populația în vârstă de 16 ani sau mai mult)

Evaluarea de sănătate a fost destul de stabilă în timp, nefiind diferențe semnificative față de anul 2005. Bărbații se auto-evaluează cu o stare de sănătate mai bună decât femeile, în toate țările.

Sănătatea auto-percepută în țările europene în 2011 (% din populația în vârstă de 16 ani sau mai mult)

Sănătatea auto-percepută are un model distinct în funcție de vârstă: în grupe de vârstă mai mari, mai mulți bărbați și femei au tendința de a-și evalua sănătatea ca fiind proastă sau foarte proastă. Un decalaj între sexe a fost observat în toate grupele de vârstă, cu tendința de creștere până la vârsta de 75-84 de ani.

Sănătatea auto-percepută în țările europene în funcție de sex și vârstă, în 2011 (% din populația în vârstă de 16 ani sau mai mult)

2. Morbiditate cronică

Statistica arată că unul din trei cetățeni ai UE cu vârsta de peste16 ani suferă de o problemă de sănătate. 32% din populația UE-28 în vârstă de 16 ani sau peste au raportat că suferă de o boală cronică sau au avut probleme de sănătate de lungă durată. De asemenea, această proporție a fost destul de stabilă în timp, comparativ cu anul 2005. Țările cu cele mai puține probleme cronice de sănătate sunt Bulgaria (18%), Luxemburg și România (ambele 20%). La polul opus, se află Estonia și Finlanda (ambele 45%).

Morbiditatea cronică în țările europene în 2011 (% din populația în vârstă de 16 ani sau peste cu probleme de sănătate de lungă durată)

Similar cu sănătatea auto-percepută, bărbații au mai puține probleme de sănătate de lungă durată decât femeile, în toate țările (29% față de 34% în UE, în ansamblu, în 2011).

3. Handicap sau activitate limitată

Unul din patru cetățeni europeni nu și-au putut desfășura activitățile lor obișnuite din cauza problemelor de sănătate. În 2011, 26% din persoanele cu vârsta de peste 16 ani au raportat limitări pe termen lung în activitățile obișnuite, legate de sănătate (8,2% severe și 17,5% mai puțin severe). Diferențele dintre bărbați și femei sunt evidente și la acest capitol: în Europa, 23% dintre bărbați și 28% dintre femei au raportat o limitare în activități obișnuite. Decalajului între sexe a fost mai mare în Olanda, Danemarca, Portugalia și România (circa 10 puncte procentuale). Pe de altă parte, nu a existat nici o diferență semnificativă între bărbați și femei în Irlanda.

Limitarea activităților din cauza unor probleme de sănătate, în țările europene în 2011 (% din populația în vârstă de 16 ani sau peste)