Într-o zi fierbinte de vară, caniculară sau după un efort prelungit nu ne dorim nimic altceva decât o băutură rece ca gheața care să ne potolească setea. Oare băuturile reci potolesc setea? Majoritatea oamenilor de știință, experților sau medicilor ne sfătuiesc să renunțăm la toate băuturile reci sau cu gheață în zilele toride și ne îndrumă spre băuturi calde sau chiar fierbinți, cum ar fi ceaiul, pentru că băuturi reci potolesc setea pentru o perioadă foarte scurtă de timp și răpesc corpului o mulțime de energie. Dar de curând, alți oameni de știință au descoperit că băuturile reci într-adevăr sunt cele mai satisfăcătoare pentru că opresc stimulatorii setei în creier.

   Cercetătorii de la Universitatea California din San Francisco au identificat neuroni în creier care sunt responsabili pentru controlul setei. Acești neuroni, care se găsesc în aceeași parte a creierului care monitorizează compoziția sângelui, declanșează senzația de sete ori de câte ori nivelurile de apă ale corpului sunt dezechilibrate pentru a ne încuraja să bem apă sau alte lichide. De îndată ce începem să bem, semnalele de la neuroni încep să dispară și se opresc complet când am consumat suficient lichid pentru reechilibrarea organismului. Oamenii de știință care au studiat fenomenul au descoperit că semnalele de la creier s-au oprit mai repede atunci când s-au consumat lichide reci, deci băuturile reci potolesc setea mai repede. De asemenea, ei au explicat că atunci când punem un cub de gheață în gură sau lipim un obiect rece pe obraz sau pe frunte semnalele declanșate de acești neuroni sunt parțial oprite, stingându-ne setea pe moment.

   Până acum, setea a fost considerată ca fiind răspunsul organismului la modificările volumului sau concentrației sângelui, care declanșează senzația de a avea nevoia să bem astfel încât echilibrul fluidelor să fie menținut. Dar cercetătorii au fost uimiți că impulsurile neuronilor setei au încetat repede după un consum suficient de apă, înainte ca apa să fi avut timp să se absoarbă și să afecteze compoziția sângelui. Totodată, ei au observat că în timpul consumului de produse alimentare neuronii declanșează, de asemenea, semnale prezicând că organismul ar avea nevoie de mai multă apă pentru prelucrarea alimentelor.

   Autorii studiului, publicat în jurnalul Neuroscience, au concluzionat: „Aceasta este un mecanism simplu al creierului pentru a compara nevoile organismului cu efectele anticipate ale consumului de alimente și de apă și apoi ajustarea comportamentul preventiv.”