Poate, în diverse situații, introvertiții se simt înțeleși greșit. Mai jos este o scurtă analiză, un fel de „vizualizare” a creierului lor, care s-ar putea să surprindă un pic, mai ales pe extravertiți, privind modul cum se comportă creierul unui introvertit.

   Introvertiții sunt persoane care își îndreaptă atenția mai ales spre viața lor interioară, spre trăirile lor interioare, concentrându-se sau fiind chiar obsedați de propriile trăiri lăuntrice. Introvertiții au o cale neuronală mai lungă în procesarea stimulilor. Informațiile parcurg un drum care este asociat cu memoria pe termen lung și cu planificarea. Cu alte cuvinte, este mai complicat pentru introvertiți să prelucreze interacțiuni și evenimente sau stimuli de orice fel. Atunci când prelucrează informații, ei sunt, în același timp, foarte atenți la gândurile și sentimentele lor interne.

   Conform studiilor psihologice, introvertiții au nevoie de mai puțină stimulare pentru a fi trezi și în atare de alertă decât extrovertiții. Acest lucru înseamnă că introvertiții pot fi supra-stimulați mai ușor.

   Reversul sensibilității introvertiților este că au nevoie de mai puțin ca să se simtă fericiți. Creierul extravertiților se bazează pe un sistem nervos care cheltuiește energie, în timp ce creierul introvertiților se bazează pe un sistem nervos care conservă energia. De aceea, introvertiții se simt mulțumiți și energizați când citesc o carte, când gândesc profund sau se scufundă în lumea lor interioară, bogată în idei.

   Sistemul pentru recompensă și de plăcere din creier este activat de neuro-transmițători. Oamenii de știință au descoperit că creierul extravertiților răspunde cu mai multă plăcere la rezultate pozitive pentru jocuri de noroc sau la asumarea riscurilor, pe când introvertiții se simt mai puțin entuziasmați de surpriză sau de risc.

   Creierul introvertiților tratează interacțiunile cu oamenii la același nivel de intensitate ca întâlnirea unor obiecte neînsuflețite. Introvertiții prelucrează tot ce este în jurul lor și acordă atenție tuturor detaliilor senzoriale din mediu, nu doar oamenilor.

   Atunci când introvertiții se gândesc, merg înapoi la memoria pe termen lung pentru a localiza informații. Când iau o decizie, ei vor compara de multe ori experiențe vechi și noi, ceea ce încetinește procesarea. Acest lucru înseamnă că au un dialog activ cu ei înșiși și, de obicei, își „plimbă” multe gânduri în mintea lor până iau o decizie.