Cu toții știm că activitățile umane conduc la dispariția a numeroase specii din întreaga lume. Dar, probabil mai puțin așteptat,  acest lucru nu este singurul efect al activităților noastre asupra regnului animal și vegetal. De fapt, omenirea creează specii noi de plante și animale și, de asemenea, provoacă evoluția rapidă a unora dintre acestea, relevă un nou studiu.

   Studiul, condus de Universitatea din Copenhaga, a subliniat mai multe exemple ale procesului de speciație (formarea unor specii noi de plante sau de animale) ca urmare a intervenției omului. Procesul poate avea loc accidental, prin apariția unor noi ecosisteme, cum ar fi mediul urban, prin domesticirea animalelor sau prin aclimatizarea culturilor și prin inginerie genetică. Totodată, selecția nenaturală, de exemplu cauzată de vânătoare sau pescuit, poate duce la noi trăsături în curs de dezvoltare la animale, care ulterior pot conduce la noi specii. De asemenea, mutarea intenționată sau accidentală a speciilor poate duce la hibridizare cu alte specii (în ultimii zeci de ani, în Europa au apărut mai multe specii noi de plante decât se știe că au dispărut).

   Omenirea creează specii noi ca urmare a activităților din ce în ce mai diversificate, dar acest lucru nu poate da nici măcar senzația unei compensații față de pierderile speciilor naturale, au declarat cercetătorii. Mulți oameni ar putea vedea perspectiva unei lumi bio-diversificată în mod artificial la fel de descurajatoare ca un ecosistem sau areal artificial. De la ultima eră glaciară, în urmă cu 11.500 de ani, se estimează că 255 de mamifere și 523 de specii de păsări au dispărut, de multe ori din cauza activității umane. În aceeași perioadă, oamenii au mutat aproape 900 de specii cunoscute și domesticit mai mult de 470 de animale și aproape 270 de specii de plante. Conform unui alt studiu realizat recent, cel puțin 6 din 40 cele mai importante culturi agricole din lume sunt considerate complet noi.

   Un exemplu de astfel de animale este țânțarul subteran londonez sau țânțarul de metrou. Un țânțar comun s-a adaptat la mediul sistemului feroviar subteran din Londra, creând o populație nouă. Deoarece nu se mai poate încrucișa cu omologul său de sus (de la sol sau din aer), este considerat, pe bună dreptate, o nouă specie.