Înghețata, această bucurie nevinovată a verii, s-ar putea topi mai lent grație unui nou ingredient. Cercetătorii de la Universitățile din Edinburgh și Dundee au dezvoltat o metodă de producere a unei proteine naturale, numită BsIA, care poate face înghețata mai rezistentă la topire decât produsele convenționale, relatează Daily Mail.

   Proteina unește bulele de aer, grăsimile și apa din înghețată, creând o consistență foarte bună și prevenind formarea cristalelor de gheață. Pe lângă faptul că înghețata poate rămâne congelată mult mai mult timp la temperaturi mari, proteina permite în primul rând folosirea unor grăsimi cu un nivel mult mai scăzut de grăsimi saturate, deci cu mai puține calorii. Totuși, se estimează că înghețata făcută cu proteina BslA ar putea fi disponibilă doar în 3 – 5 ani.

   După această noutate, aflați imediat ce înghețată „delicioasă” serviți zi de zi.

   „Înghețata industrială a ajuns să fie un amestec de uleiuri vegetale exotice, despre care nu ni se spune dacă sunt hidrogenate sau nu, zer praf, amidon, zahăr adăugat și chimicale din belșug. Acest produs, dezechilibrat din punct de vedere nutrițional prin conținutul ridicat de acizi grași saturați și zahăr adăugat, nu trebuie consumat de către copii și persoane cu afecțiuni cardiovasculare, diabet și boli metabolice. Totodată, trebuie consumat ocazional de către adulți, în cantități mici, de 40 – 60 de grame”, avertizează președintele ANPC, conf. univ. dr. Costel Stanciu.

   Asociația Națională pentru Protecția Consumatorilor din România a achiziționat, în vederea realizării studiului privind calitatea înghețatei industriale, 55 de sortimente de înghețată, cu ingrediente și arome diferite, urmărindu-se: evaluarea nivelului de informare al consumatorului prin intermediul etichetei, identificarea ingredientelor folosite la fabricarea produsului în vederea prezentării unor puncte de vedere privind calitatea acestora, identificarea aditivilor alimentari din produsele analizate și prezentarea posibilelor efecte ale acestora asupra sănătății consumatorului de înghețată industrială și prezentarea unor sugestii de consum.

   După evaluarea nivelului de informare al consumatorului de înghețată industrială prin intermediul etichetei, s-a constat că la înghețata cu ciocolată cantitatea de cacao din produsele analizate variază între 0,1 și 3,2%, la înghețata de vanilie cantitatea de vanilie variază între 0,03 și 0,14%, la cea cu frișcă cantitatea de frișcă este de 0,2%, în înghețata cu lapte cantitatea de lapte este între 12 și 15%, la cea cu nuci cantitatea efectivă de nuci este de 4%, în cea cu alune 3% și în cea cu cocos 5,5%.

   În ceea ce privește nutrienţii existenți în fiecare tip de înghețată analizată, s-a constatat că toate produsele prezintă cel puțin o declarație nutrițională corespunzătoare pentru 100 grame produs finit. Având în vedere faptul că în cele 55 de sortimente de înghețată există cantități mai mari sau mai mici de 100 de grame, majoritatea consumatorilor nu au deprinderea necesară de a calcula cantitatea de nutrienţi asimilată de organism în urma consumării înghețatei din ambalajul respectiv.

   Pe baza declarației nutriționale, s-a constat că înghețatele analizate prezintă valori mari de: grăsimi (în unele cazuri până la 26 grame/100 de grame de produs), acizi grași saturați (la unele ajung până la 19 grame/100 de grame de produs, deși se recomandă numai 16 grame de acizi grași saturați pe zi și numai între 11 și 13 grame pe zi la persoanele cu colesterol ridicat), carbohidrații (ating nivelul de 48 grame/100 de grame de produs), în timp ce zahărul adăugat atinge nivelul de 33 grame/100 de grame de produs, respectiv de trei ori mai mult decât conține 100 ml de băutură răcoritoare pe bază de cola).

   Pentru cel de-al doilea criteriu analizat, care se referă la identificarea ingredientelor folosite la fabricare, specialiștii au constatat că la 67% dintre sortimentele de înghețată analizate, primul ingredient este reprezentat de laptele fără grăsimi, iar la 13% dintre acestea se precizează cantitatea de lapte degresat. Diferența până la 100% în ceea ce privește primul ingredient este reprezentată de apă (22%), iar restul de 11% îl reprezintă zahărul și siropul de glucoză-fructoză. De asemenea, la 60% dintre sortimentele de înghețată analizate, al doilea ingredient este zahărul, 13% apă, iar diferența de 27% este lapte degresat, uleiuri vegetale și sirop de glucoză, iar la 25% dintre sortimentele de înghețată analizate, cel de-al treilea ingredient este reprezentat de uleiul de cocos, zahăr (24%), lapte degresat, apă și produse din zer (51%).

   Cel de-al treilea obiectiv al inițiatorilor studiului a fost de a identifica aditivii alimentari din produsele analizate. Astfel, în cele 55 de sortimente de înghețată s-au identificat 23 de aditivi alimentari. Aditivii E471 și E410 au fost identificați în 54 de sortimente de înghețată, E412 în 50 de sortimente, E322 în 41, E407 în 29, E476 în 19, E330 în 11, E442 și E150d în șapte, E460 și E440 în șase, E468 în patru, E202, E141, E401, E477 și E150a în două, iar E171, E417, E414, E162 și E160c în câte un sortiment. Următorii aditivi sunt suspecți de apariția unor probleme de sănătate: E 150a – caramel simplu, cel mai utilizat colorant artificial, poate provoca hiper-activitate și probleme gastrointestinale; E 150d – caramel sulfit de amoniu poate provoca probleme intestinale după ingestia unor cantități mari; E 162 – betanină, colorant natural obținut din sfecla roșie, poate conține cantități mari de nitrați și produsele ce îl conțin trebuie evitate de copii; E 171 – dioxid de titan, colorant artificial (din studiile efectuate pe animale, s-a observat că ar provoca diferite leziuni la nivelul aparatului cardiovascular, dar și la nivelul ficatului și s-au mai observat modificări la nivelul splinei și rinichilor, dar și al sistemului imunitar, fiind clasificat de Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului ca posibil cancerigen pentru oameni, iar în Germania a fost interzis). Printre aditivii periculoși mai sunt: E 202 – sorbat de potasiu (irită pielea, ochii și mucoasele și poate fi geno-toxic și mutagen pentru celulele sângelui uman); E 296 – acid malic (concentrațiile mari nu sunt permise în alimentele pentru copii, deoarece le lipsește capacitatea de a metaboliza cantități mari de acid malic); E 322 – lecitine, emulgatori (deși în general este sigur, unele studii arată că poate fi descompus de bacteriile din tractul digestiv într-un compus care poate contribui în timp la apariția aterosclerozei și a infarctului); E 330 – acidul citric (distruge smalțul dentar, fiind nerecomandat copiilor, celor care au afecțiuni cardiovasculare sau renale, afecțiuni ale aparatului digestiv și diaree); E 407 – caragenan, agent de îngroșare (unele studii au arătat că poate avea un efect toxic, putând provoca ulcer și cancer); E 410 – gumă de carruba, agent de îngroșare (poate provoca scăderea eficienței anumitor substanțe care ajută digestia); E 412 – gumă de guar (poate provoca alergii); E 414 (poate provoca alergii și se comportă ca o substanță de balast); E 417 – gumă tara, stabilizator (poate provoca alergii).

   Interesant și benefic studiul, efectuat cred cu profesionalism, dar am tot căutat și iarăși m-am uitat și nu am găsit continuarea. Ce măsuri ați luat stimabililor de la ANPC?