Corupția este definită ca o abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie, dar are și sensul de desfrânare, depravare, decadență, decădere, destrăbălare etc. Dar, pentru cum este percepută astăzi de majoritatea semenilor în contextul cotidian, eu aș defini-o ca un abuz de putere pentru un câștig privat.

   Fenomenul corupției nu este atât de simplu așa cum pare la prima vedere. Corupția se poate întinde asupra unor grupuri, mai mari sau mai mici, asupra unor organizații de orice tip, cu structuri diverse, asupra unor zone geografice sau chiar asupra populației unei națiuni întregi, în cazul în care majoritatea oamenilor din interior privesc luarea de mită și alte forme de corupție ca lucruri obișnuite, banale. De obicei, răspândirea corupției se dezvoltă și poate lua amploare în culturile care justifică și încurajează corupția, de multe ori atât de mult încât corupția devine rutină și nu mai este privită ca o infracțiune. Pur și simplu, în cursul vieții de zi cu zi a unei comunități, membrii săi se complac în ceea ce semenii din jurul lor consideră „normal și justificat”, acceptând acțiuni de corupție, în ciuda părerilor personale, intrând astfel în starea de „normalitate” a comunității. După un timp, nu mai contează moralitatea sau personalitatea persoanei, pentru că influența este predominantă în cadrul culturii organizaționale.

   Există multe fațete care pot duce la corupție, dar trei sunt extrem de importante. În primul rând, oamenii pot percepe că este „nevoie” de a se angaja în acte de corupție. De exemplu, salariile mici sau birocrația poate crea percepția că acceptarea sau darea de mită este necesară pentru a duce anumite lucruri la un bun sfârșit. În al doilea rând, oamenii au tendința de a se angaja în acte de corupție în cazul în care nu cred că o să fie prinși și pedepsiți sau dacă cred că pedepsele vor fi ușoare, nevătămătoare. În cele din urmă, corupția este influențată de cultura unei comunități sau organizații, pentru că dacă ea devine instituționalizată și familiară – fără a mai fi percepută ca imorală – oamenii sunt dispuși la acțiuni ilicite.

   Odată ce corupția este înrădăcinată ca o practică comună, este incredibil de greu ca să fie destabilizată. De aceea, prevenirea ar fi extrem de importantă. Un efort concertat pentru a crea un mediu care descurajează corupția și o definește ca inacceptabilă, impracticabilă și condamnabilă poate ar opri corupția. Credeți că la noi s-ar putea?