Evenimentele negative ne interesează și ne afectează mai mult decât cele pozitive. Pe cele negative ni le amintim mai viu și ele joacă un rol mai important în modelarea vieților noastre. Războaiele și terorismul, dezastrele naturale sau provocate, crimele și violența, accidentele, scandalurile politice sau ale celebrităților, părinții cu un comportament iresponsabil, pierderile financiare, capriciile vremii și chiar un comentariu peiorativ sau batjocoritor într-un mod indirect ocupă mult mai mult loc în spațiul nostru psihic, lăsând puțin loc pentru evenimentele sau experiențele plăcute.

   Un site rusesc de știri, cu sediul în Rostov-pe-Don, relatează că a pierdut două treimi din cititorii săi după ce a decis să publice numai știri bune pentru doar o zi (relatează BBC). A anunțat în prealabil că pe data de 1 decembrie va publica numai informații pozitive, iar cititorii l-au evitat cu desăvârșire. În zilele următoare, au revenit cu veștile „bombă” referitoare la accidente auto și conducte sparte și și-au recâștigat cititorii. Deci se pare că aproape nimeni nu are nevoie de știri bune.

   Sute de studii științifice din întreaga lume confirmă tendința noastră spre negativitate. În timp ce o zi bună nu are un efect de durată în ziua următoare, o zi proastă „strică” zilele ulterioare. Bucuria firească a unei majorări de salariu se va diminua în circa 3 – 4 luni, lăsând doar un punct de reper pentru viitor, pe când o diminuare a salariului ne va afecta cel puțin un an. Din punct de vedere social, investim mai mult în evitarea unei reputații proaste decât în ​​construirea unei reputații bune și indiferent cât de multe zâmbete vedem într-o mulțime, vom observa mereu prima dată o față furioasă. Emoțional, căutam să evităm o stare de spirit proastă decât să experimentăm una benefică. De asemenea, pesimiștii au tendința de a-și evalua starea de sănătate mai precis decât optimiști, iar în sfera politicii remarcile negative ies în evidență și par mai autentice. Oamenii prelucrează datele negative mai rapid și mult mai bine decât pe cele pozitive și de aceea evenimentele negative ne afectează mai mult.

   „Am vești bune și vești rele. Cu care să încep?” Majoritatea oamenilor va alege veștile proaste, ca un instinct de supraviețuire bazat pe capacitatea noastră de a ne folosi memoria pentru a evalua rapid amenințările.