COPIII DE LEMN AI NAȚIEI ROMÂNE

Sunt convins pe deplin că România are tineri deosebiți de inteligenți, unii chiar de excepție. Dar pe lângă ei, se furișează mârșav în societate copii de bani gata cu o lipsă aproape totală de cunoștințe generale minime sau copii năpăstuiți ai sorții, fără dorință de educație sau fără acces la ea, pe care-i numesc copiii de lemn ai României.

Pentru amuzament, dar nu-i deloc de râs, e chiar de plâns, iată câteva transcrieri de pe foile de examen la diferite materii. Vorba unei prietene de-ale mele: copii aceștia ne vor asigura pensiile?

Inima este cel mai important organ genital al omului.
Cu ajutorul câinelui, Vitoria Lipan și-a găsit foarte repede zăcămintele soțului.
Poezia „Sburătorul” de Ion Has Rădulescu este un omagiu adus aviatorilor români.
Mircea cel Bătrân a fost înmormântat la Cozia împreună cu umbra sa.
Dintre cele cinci scrisori trimise de Eminescu, prima este considerată a treia. În „Scrisoarea a treia” se desfășoară bătălia de la Rovinari.
Manole a pus-o pe Ana la zid și a început să o lucreze.
Toma Alimoș era viteaz pentru că cu o mână conducea calul, cu o mână își ținea mațele și cu o mână se bătea cu Manea.
Mulțimile de boieri exploatatori își țineau banii numerar în pungi. Haiducii îi atacau și îi ușurau de bani în toate baladele.
Zoe și Tipătescu se iubeau pe la spate.
Călin ține de mână mireasa care are părul lung de fericire. Ea luptă să pună mâna pe dragostea flăcăului.
Eminescu este trist pentru că nu a reușit să facă nimic în viață.
Alexandru Lăpușneanu s-a ținut de cuvânt atunci când a spus: de mă voi scula, pre mulți am să popesc! Dovada că azi cel mai întâlnit nume este Popescu.
Nechifor Lipan a avut fericita ocazie de a nu se mai întoarce acasă, fiind jefuit de niște oameni invidioși.
În romanul „Răscoala” personajul principal este poporul și marea masă a țăranilor.
Dimitrie Cantemir a avut un rol însemnat în viața sa.
Haiducii din doine, balade și idile erau liberi și fericiți ca pasările, animalele și peștii care zburdă prin codri. De cum venea primăvara, haiducii cei harnici plecau în pădure. Acolo ei cântau suflând din frunză și lăsându-i pe boieri cu buza umflată.
Basmul este o poveste mai lungă, poate fi chiar cât o carte groasă și are atâtea personaje că nu le mai ții numărul, dar trebuie să fii atent la fabulă, că te întâlnești cu ea și în final.
În „Sobieschi și românii” autorul descrie cum o mână de plăieși au rezistat asediului perfid al puternicei armate din Iași. În final, plăieșii se predau în mod eroic, lăsând cetatea neamțului.
Împăratul avea o grădină și în fund un măr.
Școala Ardeleană nu a avut propriu-zis sediu, din lipsa de fonduri austro-ungare.
În secolul al XV-lea, limba vorbită de popor era considerată vulgară și n-o vorbea nimeni.
Balada e o specie a liricii populare inventată de Ciprian Porumbescu.
Nechifor Lipan stătea pe spate cu fața în jos.
Mircea cel Mare, care prima dată a fost bătrân, stă la un discurs cu Baiazid. Acesta îl primește politicos, dar cu obrăznicie, și-l face în tot felul, ca pe o albie de porci. Când Baiazid îl întreabă arogant „Tu ești Mircea?”, domnitorul român nu se pierde cu firea și îi răspunde la fix: „Da-mpărate!”. Până la urmă, Mircea cel Mare, deși bătrân, îl va îngenunchea pe trufașul otoman cu câteva proverbe și zicători bine plasate.
În cunoscuta baladă Miorița, sunt descrise câteva întâmplări în care sunt implicate doi criminali, o oaie turnătoare și un cioban care șochează prin prostia lui.
Latina clasică este o limbă moartă, care nu se poate vorbi decât în scris. După căderea Imperiului roman, o parte din latina clasică defunctă a devenit bulgara. Limba romană are la bază latina bulgară, amestecată cu elemente de dacă și o groază de cuvinte slabe.
Răscoala începu spre seară și țăranii își aprinseră lanternele ca să vadă drumul spre ciocoi.
Poema „Miorița” circulă pe bază orală, adică nu a fost scrisă din motive tehnice. În balada „Miorița” este vorba de trei ciobani care complotează împreună să-l omoare pe unul dintre ei. Ciobanul mioriței a spus ca la cap să-i puie diverse categorii de fluiere.
În 1877 trupelor rusești li s-a permis să traverseze teritoriul României, împreună cu tancuri și avioane, iar românii le-au dat mâncare și cazare contracost.
Împărați cu care lumea nu putea să se mai împace au venit și la noi în România și au cerut pământ și de băut, dar cum veniră s-a lămurit cu cine are de-a face și s-a dus de-a berbeleacul cu pleava (s)pulberată.
Deși s-a ocupat mai mult cu turismul, Calistrat Hogaș vorbea latina la perfecție.
Al. Vlahuță a cules de pe drumuri multe peisaje pe care le-a descris cu un penel meseriaș.
La începutul fiecărei poezii eminesciene stă plantat câte un tei mai gros sau mai subțire în funcție de câte strofe are poezia.
Răscoala de la Bobâlna a început pe un deal și s-a terminat în 1438.
Ștefan cel Mare a avut o soție cuminte care sta în palat și îl aștepta să vină de la lupte ca să pună masa.
Coșbuc ne spune liric ca boierii să nu mai lovească în cei dezbrăcați și goi, mai bine să le dea pământ arabil.
Călinescu ne-a lăsat o carte foarte groasă în care arată cum s-a înființat literatura română și ce scriitori au lucrat la origini.
Poetul își așteaptă iubita ca împreună să cutremure o barca.
Marin Preda a avut viața ca o pradă, de aceea a compus „Delirul”. Scriitorii care se consumă mult, mor.
Nichita Stănescu a știut el de ce a pus virgulele și punctele alea în poezie și nu mă bag eu în ce a făcut el… io îi dădeam 10 ăstuia.
În China trăiește foarte multă lume care mănâncă o abundență de orez, se încheie la gât și-a inventat guma de la capătul creionului.
Sahara se află așezată pe un nisip uscat, lipsa apei având în zonă o prezență statornică.
Descoperirea Americii s-a produs într-un moment de neatenție a pazei de coastă.
Toate răscoalele au cerut pământ care era ținut sub talpă de boieri.
Dănilă Prepeleac era tovarăș de copilărie cu Ion Creangă și cu el pleca iarna la săniuș.
Optica se ocupă cu studiul ochelarilor.
Punctul este o linie redusă la minimum.
Creierul este un organ oarecum indispensabil capului.