Cuvintele încrucișate reprezintă una dintre cele mai răspândite forme de exerciții mentale din lume. În România sunt mai mult cunoscute ca rebus, o denumire totuși incorectă, deoarece rebusul este unul dintre genurile de probleme de enigmistică sau careuri. Atât cuvintele încrucișate cât și integramele, apărute ulterior, sunt publicate constant în cotidiane periodice și în reviste specializate dedicate acestor tipuri de probleme.

   Primele cuvinte încrucișate s-au găsit pe un perete din Pompei. Acesta este un pătrat magic, unde cuvintele sunt citite în toate direcțiile: de la dreapta la stânga, de la stânga la dreapta, de sus în jos, de jos în sus. Sensul lor nu se schimbă, fiind cuvinte în limba latină. Traducerea înseamnă: „Lucrătorul AREPO folosește roata la muncă.”

   Un violonist american de origine britanică, Arthur Wynne, poate fi considerat ca fiind adevăratul inventator al cuvintelor încrucișate. El a propus prima lui grilă în Anglia, fără succes însă, iar pe 21 decembrie 1913 a publicat-o în suplimentul ziarul american New York World, intitulat Fun, fără acele pătrate negre pe care le cunoaștem azi. Acestea au fost introduse mai târziu.

   Succesul a venit aproape imediat. Cuvintele încrucișate s-au publicat în Anglia (în Sunday Express), apoi în Franța (ziarul Dimanche-Illustré, Le Gaulois și L’Excelsior). Tristan Bernard, scriitor, dramaturg și inventator al jocului Ludo, a consolidat succesul jocului introducând mici desene în grilele sale, sub forma unor căsuțe negre.

   Astăzi, cuvintele încrucișate sunt populare în multe limbi, limbi care folosesc alfabete diferite. Forma de prezentare este în general o grilă pătrată sau dreptunghiulară de căsuțe albe și negre. Scopul urmărit este completarea spațiilor albe cu litere, astfel încât pe liniile orizontale și verticale să se formeze cuvinte. Careurile de cuvinte încrucișate au numerotate liniile și coloanele grilei (începând cu cifra 1) și oferă, separat, lista de definiții ale cuvintelor din liniile orizontale și verticale, utilizând numerele acestora. Pe lângă definițiile clasice (definiții directe sau „de dicționar”), sunt foarte apreciate de rebusiști definițiile indirecte sau figurative: definiții rebusistice, definiții „expresie”, definiții umoristice sau definiții „surpriză”.

   Gradul de dificultate al unei grile este considerat mare dacă ea conține puține pătrate (căsuțe) negre. De-a lungul anilor, au fost publicate grile de excepție: grila 7 x 7 (7 rânduri și 7 coloane) fără nicio căsuță neagră și o grilă 8 x 8 fără niciun pătrat negru. În 2010, Claude Coutanceau a creat o grilă 9 x 9 fără niciun pătrat negru și fără niciun cuvânt care să se repete.

   În anul 1997, Didier Clerc și Pierre-Claude Singer au construit o grilă de 160.000 de pătrate și care conține 50.139 de cuvinte, care a fost inclusă în Cartea Recordurilor.

   Dacă vă plac problemele de perspicacitate, le găsiți aici.

Sursă: Le Nouvel Observateur