SALARIUL MINIM ÎN UE
Salariul minim stabilit de legislația națională variază considerabil în Uniunea Europeană. Acest articol face, de asemenea, o comparație a salariului minim cu situația din Turcia și Statele Unite ale Americii. Salariul minim național se aplică de obicei tuturor angajaților sau cel puțin pentru marea majoritate a angajaților dintr-o țară. Salariile minime sunt sume brute, înainte de deducerea impozitului pe venit (deducerile variază de la țară la țară) și a contribuțiilor pentru asigurări sociale. Salariul minim pe economie este impus prin lege, de multe ori după consultarea cu partenerii sociali.
În luna iulie 2013, 21 din 28 de state membre ale UE (Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Marea Britanie și Croația) și Turcia au avut o legislație națională care stabilește un salariu minim. Salariile minime au variat considerabil, de la 159 euro în Bulgaria la 1.874 EUR în Luxemburg.
În figura următoare sunt prezentate salariilor minime lunare (exprimate în euro) din statele membre, în comparație cu Turcia și SUA, pentru luna iulie 2013. Cele 21 de state membre, împreună cu Turcia și SUA pot fi împărțite în trei grupe în funcție de nivelul salariului minim:
-
Primul grup cuprinde unsprezece țări cu cele mai mici salarii minime, între 100 de euro și 500 de euro pe lună: Bulgaria, România, Letonia, Lituania, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Slovacia, Polonia, Croația și Turcia.
-
Al doilea grup cuprinde cinci state membre (Portugalia, Grecia, Malta, Spania și Slovenia) și Statele Unite ale Americii, cu un nivel intermediar de salariu minim, cuprins între 500 de euro și 1.000 de euro pe lună.
-
Al treilea grup este format din șase state membre (Marea Britanie, Franța, Irlanda, Olanda, Belgia și Luxemburg), în care salariul minim a fost de peste 1.200 de euro pe lună.
Decalajul între salariul minim (un factor de aproximativ 1:12) este considerabil mai mic când se ia în calcul paritatea puterii de cumpărare, respectiv diferențele dintre nivelurile prețurilor din țările analizate pentru cheltuielile de consum final al gospodăriilor populației. Dintre statele membre, salariul minim brut exprimat prin aplicarea parității puterii de cumpărare a variat de la 313 în România la 1.539 în Luxemburg (un factor de aproximativ 1:5).
În Germania și Cipru salariile minime legale nu se aplică la marea majoritate a angajaților, fiind limitate la grupuri specifice, pe sectoare de activitate sau profesii. De aceea, acestea sunt excluse de la culegerea de date. De asemenea, s-au exclus țările în care nu există salarii minime naționale stabilite prin lege: Danemarca, Italia, Austria, Finlanda și Suedia, precum și Islanda, Norvegia și Elveția, ca state non-UE. În aceste țări, salariile sunt stabilite fie prin negocieri între partenerii sociali, la nivel de companie sau la nivelul fiecărui contract individual.
Sursă: Eurostat
Macar nu suntem ultimii
Vai de buzunarele noastre!