Autoevaluarea fiecăruia este defectuoasă în fond și imperfectă. Depinzând de natura umană și de cea a fiecărui individ, separat, rezultatele autoevaluării se regăsesc în viața zilnică, sistematic, într-un nivel modest de înțelegere, în diverse moduri: caracter și comportament, calificare și locul de muncă, sănătate, educație, aspect fizic și ținută, performanță etc… Bineînțeles că implicațiile sunt majore și implacabile, dar nu le dăm atenția cuvenită. În general, opiniile oamenilor despre ei însăși sunt fragile și modeste, dar sunt supraevaluate în raport cu ceilalți. Mai toți oamenii spun (ca să nu zic „recunosc”) că sunt PESTE MEDIE în opinia personală, o concluzie care sfidează posibilitatea statistică.

   Câteva exemple, pe care le știți:

• Oamenii sunt extrem de optimiști cu privire la propria lor sănătate, la riscurile de îmbolnăvire comparativ cu celelalte persoane. Ei supraestimează gradul lor de imunitate și de a contacta o boală (exemple: nu mă îmbolnăvesc eu așa ușor; gripa nu se prinde de mine; m-am mai fost bolnav…, nu ajung eu la spital etc.) Ghidați de teorii eronate, dar aparent plauzibile, problemele de sănătate pot să apară cu diagnostice și consecințe mult mai grave. Suntem PESTE MEDIE.
• În domeniul educației evaluările elevilor și studenților, ca abilități de învățare și ca performanțe, ca practică educațională de formare, ca înțelegere sau dobândirea rapidă a unor aptitudini, sunt PESTE MEDIE față de ceilalți. Sunt peste medie și în dialogul și relațiile cu cadrele didactice și au încredere în sine. Mai târziu, după terminarea studiilor, oricare dintre noi, în cel puțin 6 din 10 cazuri, în discuțiile cu diverși interlocutori se consideră mai deștepți, mai pregătiți, mai citiți, mai realiști, mai, mai, mai… PESTE MEDIE.
• La locul de muncă, autoevaluările subiective greșite apar mai tot timpul, indiferent de scara ierarhică. Angajații au tendința de a supraestima abilitățile lor și au o încrederea exagerată în hotărârile lor, justificabile mereu în fața colegilor. Normal ar fi să fie precauți în autoevaluarea calificării, experienței și cunoștințelor, lăsând pe alții să tragă concluziile. Dar părerea unanimă este că sunt oricum PESTE MEDIA majorității colegilor, dacă nu și a șefilor.
• Oamenii au tendința de a spune că sunt o persoane atractive, ca să nu spun frumoase (în cazul doamnelor) și că au o ținută modernă, fără cusur. Percepțiile umflate referitoare la aspectul fizic al cuiva sunt o manifestare a unei psihologii generale, a unui fenomen care se numește „auto-îmbunătățire”. Oamenii supraestimează probabilitatea să aibă un comportament impecabil, dar sunt extrem de preciși și atenți referitor la comportamentul unui străin. Avem tendința să ne gândim la apariția noastră ca măgulitoare, nu justificată, cei mai mulți dintre noi crezând că sunt mai buni decât sunt de fapt – nu doar fizic sau comportamental, ci în orice fel. PESTE MEDIE, în orice caz.

   La final, ca să vă întăresc afirmațiile dinainte, sondajele făcute în diverse țări au relevat că 72% până la 93% dintre deținătorii de permis de conducere susțin că ei înșiși conduc mai bine decât media conducătorilor auto, iar 80% până la 94% dintre profesorii universitari spun că susțin o muncă mai asiduă decât media colegilor lor. Mult mai decât PESTE MEDIE.

   Așadar, oamenii sunt prea optimiști în legătură cu „talentele” lor și nu fac întotdeauna o corelație între percepția proprie și realitate. Dar, cu toate acestea, oamenii trebuie să aibă încredere în ei însuși.

   Aștept păreri sau comentarii!