CUVÂNTUL NOROC NU ESTE DEMONIC
O discuție prietenească, la noroc – adică întâmplătoare, fără a fi sigur la momentul respectiv – m-a determinat să scriu acest articol despre cuvântul noroc.
Toate dicționarele explicative ale limbii române apărute în decursul anilor, care cuprind și etimologia cuvântului, susțin că noroc provine din slavă: narokŭ sau na-rokŭ. Cuvântul se regăsește astăzi, sub diverse forme, și în alte limbi (sârbă, poloneză, croată), având un sens comun: hotărâre, soartă, zicere, înadins.
În limba română acest cuvânt înseamnă:
-
Soartă, ursită, destin (favorabil);
-
Întâmplare neașteptată sau concurs de împrejurări favorabile care asigură reușita unei acțiuni, îndeplinirea unei dorințe etc.; șansă, baftă;
-
Formulă de salut sau de urare;
-
Stare sufletească sau situație în care omul se simte fericit; fericire, bine;
-
Bunăstare.
Noroc este unul dintre cele mai folosite cuvinte de către români, cred că zilnic. Dar, părintele Cleopa vrea să-l șteargă din memoria credincioșilor, fără voia lui Dumnezeu. În mod desuet, el declara norocul ca un demon:
„Am văzut, pe unele pomelnice pe care le aduceți, că pomeniți pe dracul Noroc, zicând: pentru norocul fetei, pentru norocul băiatului, pentru norocul familiei. Ce mi-ai pus pe dracul pe pomelnic? Voi știți cine a fost Noroc?” (link)
Fără a avea habar de etimologia cuvântului, părintele i-l atribuie lui Molah (zeul fericirii!?), printr-o analogie demnă de dispreț:
„Era și Moloh, zeul fericirii, la romani, la sumerieni și la cartaginezi. Cum era acest zeu Moloh sau Noroc, cum îi zicem astăzi? I se purta statuia într-o căruță cu două roți, făcută din aramă sau din argint. În spate, zeul Noroc avea un cuptor de aramă și în fața lui o tigaie din aramă; și-i dădeau foc lui Noroc pe la spate, până se înroșea și tigaia, și el. Popii lui (sic!) purtau în mâini niște securi mari, ascuțite. Ce jertfă primea Noroc? Numai copii sugari de la mamele lor. Veneau în satul tău, de unde ești tu. Trăgeau căruța lui Noroc cu tigaia roșie, înfierbântată, și strigau, bătând din palme: „Cine vrea să aibă noroc, să aducă jertfă lui Noroc!…” Atunci, nebunele de femei (sic!) ziceau una alteia: „Cumătră, îți dai copilul?” „Îl dau, ca să am noroc!”. Lua muierea copilul de la sân și îl dădea în mâna slujitorului idolesc, care îl tăia bucăți și îl punea în tigaia lui Noroc să se frigă. Până la 40-50 de copii se puneau odată în tigaia aceea.” (link)
Părinte, părerea mea este că nu ai avut noroc!
Expresii aferente pentru noroc – un cuvânt care ne face viața frumoasă:
-
-
A avea noroc sau a fi cu noroc = a avea succes sau a fi favorizat de împrejurări în acțiunile întreprinse;
-
A avea norocul să… = a se ivi prilejul favorabil pentru…;
-
A avea noroc de cineva (sau de ceva) = a avea avantajul de a da peste cineva (sau ceva) folositor; a se putea sluji cu folos de cineva sau de ceva;
-
A da noroc = a saluta; a închina, a ciocni, a ura;
-
A(-și) încerca norocul = a căuta norocul, întreprinzând acțiuni riscate sau primejdioase;
-
A-i surâde norocul = a fi norocos;
-
Noroc că… = bine că…, din fericire…;
-
Noroc chior/orb/porcesc = noroc extraordinar
-
La cât mi-o sta norocul = în ce măsură voi fi favorizat de soartă;
-
Noroc! = formulă de salut sau de urare;
-
Unde-i norocul să… = ce bine ar fi să…;
-
A-i fi scris în noroc să… = a-i fi sortit să…;
-
Plin de noroc ca și câinele de purici = foarte norocos;
-
A călca în noroc (eufemism) = a călca din neatenție pe stradă, pe alee etc. în materia fecală (de proveniență cel mai adesea canină);
-
Joc de noroc = nume generic dat jocurilor în care câștigul depinde (aproape exclusiv) de întâmplare.
-
Parerea mea este, însă ca ai facut scoala pe la atei si pagani si te-ai prostit. Vrei sa prostesti si pe altii ca un infumurat nestiind ca scoala si invatatura a inceput in Biserica cu Sfintii Parinti. De cand scoala a inceput sa se departeze de Dumnezeu au inceput si necazurile in lume. Dar „ochi vor avea si nu vor vedea!”
Învățătura a apărut înaintea bisericii. Dacă mergeați pe la școală, probabil, ați fi aflat.
Cultura e actul reflex al cultului .
CULTURA , E UN ACT REFLEX AL CULTULUI , UN ARTEFACT AL STRUCTURII ONTOLOGICE LITURGICE .
Norocul tine de hazard, nu de Pronia dumnezeiasca. Punct. Deci e dracesc! Ce ursita, ce sansa, ce bafta? Noroc or avea ateii, incultii, necredinciosii si toti antihristicii si antidumnezeiestii, care nu stiu ca in starea lor nu sunt oameni, ci ne-oameni. Hristos e Adevarul si Dumnezeu. Oricine se pozitioneaza in afara Adevarului-Dumnezeu este ne-om!
Exact. Norocul tine de idea ca zeitatile pagane , care sunt demoni ne guverneaza viata si soarta si nu alegerile noastre. Prin aceste credinte nu mai ne luam responsibilitatea pentru propria viata si propriile decizii. Da exista si luccruri care nu sunt sub controlul nostru dar ce conteaza e cum operam cu ele ce decizii luam. Exact ca un jucator de poker nu poate controla ce carti ii vin in mana, dar poate controla cum le foloseste
Cum ramana cu şanşa…bafta…etc !?
De ce sa fie noroc !
Surpeizele frumoase oferite de divinitate ne aduc mari bucuri .Aceste intamplari fericite, putem sa le numim cum vrem noi (Hazard,Noroc,etc) dar acest cuvantul pe care noi il consideram banal aducator de fericire este de fapt numele unui demon si dupa cum (uni dintre noi stim ca ori ce nume are o anumita vibratie ,rezonanta ar fi bine sa avem mai multa grija la pronuntarea acestui cuvant ) intamplarea fericita vine de la divinitate si de multe ori este premergatoare unei incercari .Parintele Cleopa era credincios si nu se baza pe hazard .Cat despre cele afirmate de catre el vizavi de jertfele aduse sant adevarate .Pentru o mai buna intelegere ar fi bine sa cititi Vechiul Testament care din punct de vedere DOCUMENTAR si nu religios este istoria poporului ISRAEL si a multor popoare antice vecine cu ei disparute de mult. Da Noroc este numele unui idol si daca noi credem ca el ne-a adus fericirea tot lui o sai platim inzecit prin nefericire O MONEDA CU DOUA FETE mai multa atentie la acest cuvant bine mascat in ignoranta.
cine este dan caragea ??? cine a fost parintele cleopa stim cu totii . cititi biblia
Oricine poate să aibă o părere, o opinie etc. Cei inteligenți respectă întotdeauna părerile celorlați, chiar dacă nu sunt de acord cu ele.
Pentru unii. După război mulți viteji se arată. Bateți apă-n piuă. Acu, că părintele nu mai este printre noi, lesne este a spune vrute și nevrute despre dânsul. Voi nu l-ați cunoscut deloc. Sunteți suflete moarte nu rătăcite. Dumnezeu să aibă milă de voi.
Cine stie,cunoaste.Cititi biblia,fratilor!Este Painea Vietii.Parintele asta nu a vorbit ca sa fie el interesant.in Isaia veti gasi exact,nu vreau sa va dau mura in gura,spunand si capitolul si versetul.
Am căutat în Isaia cuvântul „noroc” cu ajutorul computerului dar nu am găsit, iar Moloh am găsit o singură dată.(?????)
Perfect de acord! De unde până unde asemanarea dintre „noroc” cu „necuratul”? Adica fericirea apartine Necuratului ori căpătat de la acesta? In traditia neamului, in mentalul său, norocul este partea buna a vietii, o binecuvantare divina, nicidecum ceva capatat prin mijloace întunecate! Cu tot respectul pentru părintele Cleopa, nu pot fi de acord cu el, chiar dacă este trecut în nefiinţă!
in mentalul celor ignoranti, necunoscatori .
Tocmai aici s-a ascuns ca sa nu il vada nimeni .Doamna imaginativa ca aveti un copilas si vreti sa ii faceti de ziua lui o surpriza placuta si in loc sa va ofere in schimb o imbratisare ,un sarut ,bucuria surprizei,el se duce el se duce si o imbratiseaza pe vecina pe care nu prea o agreati Eu va intreb cum vati simpti .Asa se intampla Dumnezeu ne face surpriza ,iar noi spunem ca am avut Noroc adica idolul a fost cu noi .Aproape toata lumea crede ca (N) vine de la Dumnezeu, doar cunoscatori stiu ca nu este asa.Darurile Divine sant Daruri Divine .Aveti dreptate despre traditie si mentalul poporului dar tocmai aici e problema si ne intrebam de ce nu reusim sa iesim si noi din saracie si sa nu mai fim batjocoriti si inselati de catre straini.
nu reusim pentru ca suntem un popor de indoctrinati si redusi mintali care vorbesc de rau un simbol mitic comparand-ul cu alt simbol mitic la fel de inexistent … existenta voastra jalnica nu este opera vreunui D-zeu ci a voastra … pana nu intelegeti asta si nu mai asteptati minuni si noroace de la draci verzi pe pereti sau dumnezei (cu d mic) insetati dupa bani , nu o sa reusim sa iesim din saracie. singura bogatie pe care s-o cautati este amintirea lasata celor dragi nu campii elizee sau raiuri , nu „jertfele materiale” aduse dumnezeilor sau preotilor care se cred motul dudei atotstiutori si neprihaniti …mai vanitosi ca dracul din biblie.
daca va nasteati in africa v-ati fi inchinat regelui crocodil la fel de tare …asa ca nu fiti sacazi
1. Nu există neființă
2. Părintele Cleopa , are și greșeli . De exemplu , spune că închinarea se face la frunte , la buric și pe cei doi umeri . Corect este la inimă , nu la buric . Asta nu înseamnă că părintele Cleopa trebuie să fie eliminat …
3. Da , există și accepțiunea actuală , a termenului și filiera lingvistică , subliniată în acest articol , dar părintele Cleopa merge mult mai în trecut , la accepțiunea veche a termenului . Eu știam că Moloh , e zeu fenician …
4 . Fericirea nu e de la Necuratul , ci , accepțiunea și contextul în care e plasat termenul de fericire , în invocarea lui Noroc , prin nota de hazard , referință istorică și trimitere existențial -theologică , îl cataloghează astfel .
Să ne gândim , că Mântuitorul , nu ne-a promis fericire , în sensul de … procopseală …
Și … pacea Lui , nu e pacea pe care ne-o promite lumea : ,, Pacea Mea dau vouă , pacea Mea las vouă . Nu precum dă lumea , vă dau Eu vouă ” .
Vorbind de fericire , să vedem … infrastructura ontoligică … Pentru asta , trebuie un minim studiu de … fezabilitate , să vedem , pe ce construim ?
A existat în trecut , pax romana . Mai nou , avem pax Obama . Hristos , nu intră în astfel de ecuații .
2. Aici gresiti. Inchinarea se face asa la frunte, la stomac, si la cei doi umeri. La frunte inchipuind ratiunea si natura divina, la pantece inchipuind coborarea lui Hristos in mormant si la cei doi umeri ca duhul sfant sa alunge demonii care ne stau impotriva, Deci nu se face la inima
De-a lungul calatoriei mele spirituale ,daca pot spune astfel ^_^ poate acum cativa ani ,as fi fost de acord cu tine ,dar cu cat studiezi si intri tot mai adanc in istorie si afli mai multe devii de acord cu parintele .
Nici nu mai intra in discutie adevărul grăit de Pr. Cleopa. Pentru mine este simplu, având această poveste in spate „pentru a le merge bine oamenilor”, oamenii au ramas cu cuvântul însa povestea s-a pierdut în timp. Ca daca întrebi pe oricine cine a fost noroc, habar nu are dar îl foloseste „ca să le meargă bine”. Clar o altă formă iscusită de înșelare a celui viclean.