În 2016 (pentru anul trecut datele nu sunt încă disponibile), 16% din populația Uniunii Europene, adică aproximativ 75 de milioane de persoane, a suferit de lipsuri materiale și sociale. Cea mai mare rată de lipsuri materiale și sociale (sau rată de privare materială și socială), pentru circa jumătate din populație, a fost înregistrată în România (50%) și Bulgaria (48%), urmate de țările în care este afectată una din trei persoane: Grecia (36%), Ungaria (32%) și Lituania (29%). La polul opus, statele membre nordice și Luxemburg au raportat cele mai mică rată de lipsuri materiale și sociale: 3% în Suedia, 4% în Finlanda, 5% în Luxemburg și 6% în Danemarca.

Lipsuri materiale și sociale în UE

   Ce înseamnă lipsuri materiale și sociale? Persoanele din țările UE, ca procent, care nu și-au putut permite cel puțin cinci elemente din această listă:

  • se confruntă cu cheltuieli neprevăzute;
  • nu-și permit o săptămână de vacanță pe an în afara localității de domiciliu;
  • nu-și pot plăti obligațiile financiare la scadență (ipotecă, chirie, facturi la utilități, rate etc.);
  • nu-și permit o masă cu carne (porc, vită, pui sau pește) sau echivalentul ei vegetarian o dată la două zile;
  • nu-și pot încălzi locuința în mod adecvat;
  • nu au o mașină pentru uz personal;
  • nu-și pot înlocui mobila uzată;
  • nu-și permit să cumpere haine noi;
  • nu au două perechi de încălțăminte adecvată pentru sezonul cald și rece;
  • nu cheltuiesc o sumă mică de bani pentru propria persoană în fiecare săptămână (n-au „bani de buzunar”);
  • nu desfășoară activități de agrement regulate;
  • nu ies împreună cu prietenii/familia la o masă/băutură cel puțin o dată pe lună;
  • nu au o conexiune la internet.

   În toate statele membre ale UE, rata lipsurilor materiale și sociale este mai ridicată în rândul persoanelor cu nivel de educație scăzut, procentul fiind de 25% (una din 4 persoane), în timp ce rata scade la 14% (una din 7 persoane) pentru persoanele cu studii medii și la 5% (una din 20 de persoane) în rândul persoanelor cu studii superioare.

   După ce a văzut această statistică și a aflat de creșterea salariilor în România cu 25% pentru toți angajații, cineva din exterior ar spune sincer că Guvernul nostru chiar se preocupă să ne facă viața mai bună. Dar numai noi știm că ni s-a dat o gogoașă mare, umflată, cu care am crezut că ne săturăm, dar când am băgat-o în gură s-a topit cât ai zice pește.

Sursă: Eurostat