Quinoa, care a fost considerată de incași „mama cerealelor”, poate deveni o sursă importantă de hrană în viitor după ce cercetătorii au reușit decodarea genomului său și au identificat o genă care ar putea fi manipulată pentru a elimina gustul amar al semințelor. Prin modificarea genei responsabile de producția de saponine din quinoa, boabele ei au un gust dulceag (în prezent, după recoltare, boabele trebuie să fie prelucrate prin spălare și uscare pentru a fi îndepărtate saponinele), au explicat oamenii de știință din Arabia Saudită.

   Quinoa are marele avantaj că poate fi cultivată în condiții vitrege, cum ar fi un sol sărat sau de slabă calitate, la altitudini mari, cu climă rece, ea putându-se dezvolta în zone neprielnice pentru cerealele comune precum grâul sau orezul. Însă prezența chimicalelor toxice și amare (saponine) din compoziția semințelor sale, a constituit unul dintre impedimentele cultivării cerealei pe scară largă. În boabele de quinoa (de culoare gălbuie, turtite, cu un diametru de circa 1,5 – 2 mm) se găsesc proteine mai ușor de digerat decât cele din carne. Această formă de proteină vegetală are un nivel proteic care este comparabil sau depășește cele mai multe tipuri de carne, nu produce colesterol sau o rigidizare a vaselor sangvine și, datorită vitaminelor și mineralelor, stimulează sistemul imunitar.

Quinoa

   Pe lângă proteinele sale unice, quinoa este o sursă extraordinară de calciu, care este mai ușor de asimilat de organism decât calciul existent în lapte și totodată nu conține gluten. De asemenea, boabele sale conțin amidon, zaharuri, uleiuri, fibre, minerale și vitamine (A, C, D, E, K și vitamine din grupa B-urilor) și sunt o sursă bună de fier, fluor, iod, magneziu, potasiu, seleniu și zinc.

   Quinoa este gustoasă și ușor de digerat, cu o textură pufoasă atunci când este gătită. Nu este lipicioasă, la fel ca majoritatea celorlalte cereale, și are o aromă proprie, delicioasă. Se prepară ca și orezul, boabele crescând în volum de aproximativ patru ori, dar timpul de fierbere este aproape la jumătate. Poate fi servită ca atare, sub formă de budincă, adăugată în supe, ciorbe, sosuri, salate etc. Făina obținută din quinoa poate fi folosită în panificație, fie amestecată cu faină din grâu, fie singură dacă se dorește un produs fără gluten.