Acțiunile unui alt șofer pe un drum rutier pot fi frustrante, provocându-i pe ceilalți să reacționeze cu o mânie surprinzătoare, nejustificată, numită furia la volan. În timp ce mânia (furia) ca o emoție în sine nu este greșită, ea poate fi potențial mai periculoasă atunci când suntem la volanul unei mașini. Eu cred că toți cei care conduc autovehicule, fără excepție, au experimentat furia la volan.

   Furia ca manifestare poate fi foarte rapidă, puternică sau reactivă și ne conduce să facem lucruri deosebite sau noi pe care în mod normal nu le-am face. Furia nu este nicăieri mai frecventă, mai puțin utilă și potențial mai periculoasă decât atunci când suntem la volan. În fiecare zi șoferii se înfurie și devin agresivi, iar rezultatul este supunerea lor însăși și a celorlalți din jur la un mare risc.

   De obicei, furia în viața rutieră este declanșată de un anumit eveniment. De cele mai multe ori, evenimentele  înseamnă acțiunile unui alt conducător auto, cum ar fi un șofer mai lent, schimbarea benzilor de circulație fără a semnaliza, alte comportamente ale celorlalți șoferi pe care le interpretăm ca o amenințare sau un eventual obstacol ori pericol etc. Răspunsurile noastre la aceste declanșatoare specifice traficului sunt influențate de doi factori majori: persoana în cauză (vârstă, sex, convingeri, stare de spirit etc.) și stresul contextual (trafic greu, presiune de timp, lucrări pe drumuri, temperaturi ridicate etc.). De asemenea, răspunsul este afectat de interpretări personalizate ale incidentului, cum ar fi: „mi-a tăiat fața intenționat”, „puteai să mă omori!”, „s-a băgat ca prostu!”, „uite-l și pe nesimțitul ăsta!”, „șoferi fără speranță” etc. Apoi un alt factor care ne frustrează este incapacitatea de a putea comunica direct cu vinovatul sau dacă suntem singuri în mașină imposibilitatea de a ne exprima părerea noastră pertinentă.

   Furia la volan conduce la comportamente agresive, care pornesc cu un simplu claxon și ajung la țipete, gesturi ostile, manevre periculoase sau riscante și într-un final nefericit ieșitul din mașină pentru atacuri verbale sau violență fizică. Mai multe studii, printre care unul australian foarte complex, au relevat că pe lângă furia la volan apare prejudecata conducătorului auto că deține controlul situației datorită capacității superioare de conducere sau de calificare (iluzia controlului), ceea ce implică o probabilitate mai mare de a conduce în mod riscant și agresiv. Așadar furia la volan și iluzia controlului, probabil falsă, sunt o combinație extrem de periculoasă.

   Nu în ultimul rând, diferite funcții cognitive, cum ar fi o atenția, raționamentul, judecata și luarea deciziilor, pot fi afectate de furie. Rezultatul este o percepție a riscului mai mică, o mai mare disponibilitate de a-și asuma riscuri și efecte cognitive, care de fapt cresc riscurile și au un impact imediat asupra tuturor de pe un drum rutier. Un studiu american reprezentativ a arătat că supărarea, tristețea, agitația sau plânsul la volan măresc de zece ori șansele de a fi implicat într-un accident. În schimb „dansul” în scaunul de conducere și aplicarea rujului pe buze sau pudrarea obrajilor nu au crescut șansele unui accident rutier (!).