Ingineria genetică este o ramură a genetici care modifică genomul organismelor vii și le conferă alte caracteristici dorite. Majoritatea aplicațiilor sunt în domeniul agricol, dar și în cel animal sau chiar uman. Prin aceste modificări, s-au creat anumite caracteristici benefice, ca rezistența la boli, rezistența la diferiți factori de mediu (temperatură, umiditate, sol etc.), o anumită dimensiune sau un anumit aspect fizic. Dar, totodată, ingineria genetică este privită ca jocul de-a Dumnezeu.

   Folosindu-se de ingineria genetică, omenirea ar putea înlătura multe din problemele sale actuale. Plante cu o rezistență și o productivitate mai mare ar putea eradica foamea și ar putea salva multe din zonele naturale, atât de afectate de extinderea terenurilor agricole. Dar jocul de-a Dumnezeu al umanității, acest control benefic pe care îl considerăm azi, ne va ajuta în viitor, pe termen lung, sau va avea efecte catastrofale? În ultimii douăzeci de ani, peste 35 de specii de pești au fost modificate genetic pentru a se reproduce și să crească mai repede decât în mod natural (normal). Există tot mai mulți oameni care susțin că marile companii care își permit asemenea programe de investiții genetice, prin organismele modificate genetic, atentează la sănătatea noastră și a mediului.

   Notă. Organism modificat genetic (OMG) sau transgenic este termenul folosit pentru a defini o plantă de cultură sau un animal aparent normal căruia, prin intermediul unor tehnici de inginerie genetică, i s-au transferat gene de la alte specii (plante, animale, bacterii, virusuri sau chiar gene umane) pentru a-i conferi anumite proprietăți noi.

   Din păcate, știm puține despre consecințele acestui proces contemporan, în special la alimentele transgenice, pentru care nu cunoaștem nici măcar care sunt organismele donatoare. Dar mai deranjant este lipsa de transparență a corporațiilor care produc OMG-urile și atitudinea lor împotriva etichetării corespunzătoare a acestor produse. Cu toate că suntem asigurați de alte agenții sau instituții adiacente de supraveghere cu privire la siguranța lor sau la toxicitate redusă, lipsa de informații privind impactul lor pe termen lung asupra sănătății noastre ne pune mai multe întrebări. De exemplu, un studiu a arătat o deteriorare semnificativă a sănătății șobolanilor care au consumat alimente modificate genetic pentru o perioadă mai lungă de timp, contradicțiile fiind îngrijorătoare și conduc la ideea că problema nu este abordată în mod legitim de către industria OMG-urilor.

Organisme modificate genetic

   O altă problemă majoră în „jocul de-a Dumnezeu” este amenințarea la adresa biodiversității, prin intermediul semințelor modificate genetic. Culturile tradiționale sau nemodificate devin tot mai sensibile la boli și pot dispare în scurt timp. Acest lucru ar spori dependența de OMG-urile importate, inclusiv ca ajutor alimentar, și ar putea crea la nivel mondial o altfel de „foamete”. Impunerea dominației unor concerne în agricultura mondială ca monopol absolut este prima amenințare pentru închiderea fermele mai mici, care nu folosesc semințe modificate genetic și cultivă soiuri diferite de cele care „se impun”. Să nu uităm că, întotdeauna, politica are un rol esențial în acceptarea sau respingerea acestor tehnologii genetice.

   P.S. Parlamentul European a aprobat pe 13 ianuarie a.c. o nouă legislație care permite statelor membre, pe teritoriul lor, să restricționeze sau să interzică deplin cultivarea recoltelor care conțin organisme modificate genetic, chiar dacă acest lucru este permis la nivel european.