1. Pastă de dinți cu efect de albire – fără efect

   În țările să zicem dezvoltate, mai mult de 40% dintre noi folosim pastele de dinți cu efecte de albire, care de multe ori costă mult mai mult decât pasta de dinți standard. Specialiști și farmaciști reputați din SUA și Marea Britanie atrag atenția, de mai bine de un an, că nu există studii clinice complete care să susțină pretențiile de albire a dinților din partea producătorilor de pastă de dinți. Majoritatea fabricanților declară că folosesc peroxid de hidrogen ca agent de albire și de eliminare a petelor de pe dinți, dar pastele de dinți comercializate în UE pot conține în mod legal doar 0,1% peroxid de hidrogen. Șansa ca peroxidul de hidrogen, în cantitate așa de mică, să aibă un efect asupra dinților este practic inexistentă. Ar fi nevoie de o cantitate de cel puțin de 30 de ori mai mare pentru ca să aibă un efect, cât de cât, de albire.

    2. Săpunuri antibacteriene – fără efect

   Deși pare de bun simț pentru protejarea întregii familii, săpunul antibacterian nu este ceea ce se crede. Mai multe studii independente din ultimii ani nu au găsit nicio dovadă că substanța triclosan, ingredientul activ în cele mai multe săpunuri antibacteriene, săpunuri sau geluri pentru mâini, are alte beneficii pentru sănătate față de săpunul de modă veche și apă. Chiar și așa, conform denumirii, aceste săpunuri vizează în mod special bacteriile, nu virușii, care cauzează majoritatea bolilor, cum ar fi răceala sau gripa. De fapt, săpunurile antibacteriene pot provoca probleme de sănătate, mai ales la copiii, după o expunere prelungită la triclosan.

     3. Medicamente pentru tuse – fără efect

   Alte studii aprofundate au demonstrat din punct de vedere medical că medicamentele pentru tuse sunt extrem de slabe și nu reduc durata bolii. În cazul în care tusea este cauzată de o infecție virală, nu există nicio modalitate rapidă de a scăpa de ea, pur și simplu sistemul imunitar trebuie să lupte pentru a ucide virusul. Medicamentele și siropurile pentru tuse nu vor accelera acest proces, indiferent ce ingrediente „minune” sunt înscrise pe ambalaj. Unele dintre aceste medicamente au chiar o combinație ilogică, cum ar fi un expectorant, care produce mucus, cu un antitusiv, care anulează nevoia de a evacua mucusul, ceea ce la final nu produce niciun efect.

     4. Medicamente pentru insomnie – fără efect

   Majoritatea pastilelor folosite ca ajutor de somn conțin difenhidramină și antihistaminice (medicamente împotriva alergiei), substanțe frecvent utilizat pentru a potoli reacțiile alergice și care au ca efect secundar somnolența. Cu toate acestea, nu există dovezi științifice care să susțină utilizarea lor pentru tratarea insomniei. În cercetările medicale realizate până acum, nu și-au dovedit eficiența, având același rezultat ca o pastilă placebo administrată contra insomniei. În schimb, difenhidramina are efecte secundare, cum ar fi uscăciunea gurii, amețeli, dureri de cap, constipație și retenție urinară.

     5. Creme pentru mușcături de insecte – fără efect

   Există zeci de creme și pastile pentru a calma senzația de mâncărime și pentru umflăturile cauzate de mușcătura unor insecte, dar puține dovezi care să arate că sunt de ajutor. Cremele care conțin analgezice sau anestezice sau cele cu antihistaminice și antiseptice, sunt doar parțial eficace. Nu există nicio dovadă solidă, sugerează alte studii, realizate în decursul anilor, că aceste creme și pilule își dovedesc eficacitate, cu excepția cazului în care utilizatorii suferă de afecțiuni reactive ale pielii, cum ar fi eczemele.