Unul dintre cele cinci obiective principale ale Strategiei UE este de a reduce sărăcia prin eliminarea a cel puțin 20 de milioane de oameni supuși riscului de sărăcie sau excluziune socială până în anul 2020. Acest articol prezintă comparații geografice ale indicatorului care descrie sărăcia și excluziunea socială în Uniunea Europeană, folosind cele mai recente date (2011 și 2012) din statisticile UE referitoare la venit și condițiile de viață.

     În 2012, 124,2 milioane de oameni (sau 24,8% din populație) din UE-28 au fost la risc de sărăcie sau de excluziune socială, comparativ cu 24,3% în 2011. Indicatorul risc de sărăcie sau de excluziune socială este definit ca ponderea din populație în cel puțin una dintre următoarele trei condiții:

  1. cu risc de sărăcie, adică sub pragul de sărăcie;
  2. într-o situație de sărăcie severă. Acest indicator măsoară procentul populației care nu își pot permite, cel puțin trei dintre următoarele nouă elemente:
    1. să își plătească facturile pentru chirie, ipotecare sau de utilități;
    2. să-și încălzească locuința în mod corespunzător;
    3. să facă față unor cheltuieli neprevăzute;
    4. să mănânce carne sau proteine ​​în mod regulat;
    5. să meargă în vacanță;
    6. un televizor;
    7. o mașină de spălat;
    8. un autoturism;
    9. un telefon.
  3. trăiesc într-o gospodărie cu o intensitate a muncii foarte scăzută. Indicatorul persoane care locuiesc în gospodării cu intensitate de lucru redus este definit ca numărul de persoane care locuiesc într-o gospodărie cu o intensitate de lucru sub un prag stabilit la 0,20 (au lucrat mai puțin de 20% din potențialul total în cursul celor 12 luni anterioare). Intensitatea de lucru a unei gospodării este raportul dintre numărul total de luni în care toți membrii gospodăriei cu vârstă de muncă – 18-59 de ani, cu excluderea elevilor din grupa de vârstă între 18 și 24 de ani – au lucrat pe parcursul anul de referință și numărul total de luni.

Rata riscului de sărăcie sau de excluziune socială, 2011 și 2012 (%)

Riscul de sărăcie

      Statele membre cu cele mai mari rate în 2012 au fost Bulgaria (49,3%), România (41,7%), Letonia (36,2%), Grecia (34,6%), Lituania, Ungaria și Croația (toate trei în jur de 32,0% ). La cealaltă extremă, ponderea populației la risc de sărăcie sau de excluziune socială a fost mică în Olanda (15,0%), Republica Cehă (15,4%) și Suedia (15,6%). Riscul de sărăcie sau de excluziune socială a crescut cu 3,6 puncte procentuale în Grecia și cu 2,5 puncte procentuale în Cipru, o scădere cu mai mult de 3 puncte procentuale înregistrându-se numai în Letonia (-3,9 pp).

     Cu o rată de 28,0% în UE-28, copii au cel mai mare risc de sărăcie sau de excluziune socială. Cele mai mari diferențe dintre ratele pentru copii și numărul total al populației s-au observat în România, Ungaria și Malta (în aceste țări rata riscului de sărăcie sau de excluziune socială  pentru copii a fost cu mai mult de 7 puncte procentuale mai mare decât rata pentru totalul populației). Situația este relativ mai bună pentru copii decât pentru adulți în Danemarca, Germania, Estonia, Grecia, Slovenia și Finlanda.

Rata riscului de sărăcie sau de excluziune socială pe grupe de vârstă, 2012 (% din populația specificată)

 

Total

Copii (0 – 7 ani)

Adulți (18 – 64 ani)

În vârstă (peste 65 ani)

EU 28

24,8

28.0

25,3

19,3

Zona euro

23.3

25,6

24,3

17,5

Austria

18,5

20,9

18,4

16,2

Belgia

21,6

23,1

21,6

19,6

Bulgaria

49,3

52,3

45,6

59,1

Cehia

15,4

18,8

15,5

10,8

Cipru

27,1

27,5

25,8

33,4

Croația

32,3

33,8

31,5

33,2

Danemarca

19,0

15,3

21,5

14,6

Estonia

23,4

22,4

24,2

21,8

Finlanda

17,2

14,9

17,3

19,5

Franța

19,1

23,2

19,8

11,1

Germania

19,6

18,4

21,2

15,8

Grecia

34,6

35,4

37,7

23,5

Irlanda

:

:

:

:

Italia

29,9

33,8

30,4

25,2

Letonia

36,2

40,0

35,9

33,7

Lituania

32,5

31,9

31,7

35,7

Luxemburg

18,4

24,6

18,8

6,1

Malta

23,1

31,0

21,2

22,3

Marea Britanie

24,1

31,2

23,8

16,9

Olanda

15,0

16,9

16,5

6,2

Polonia

26,7

29,3

26,7

23,4

Portugalia

25,3

27,8

25,5

22,1

România

41,7

52,2

40,2

35,7

Slovenia

19,6

16,4

19,7

22,8

Slovacia

20,5

26,6

19,9

16,3

Spania

28,2

33,8

29,7

16,6

Suedia

15,6

15,4

15,1

17,9

Ungaria

32,4

40,9

32,9

20,6

Elveția

17,5

18,8

13,9

30,2

Norvegia

13,8

11,9

15,6

9,7

Islanda

12,7

16,0

12,9

5,0

     Procentul de copii care locuiesc într-o gospodărie cu risc de sărăcie sau de excluziune socială a variat de la 14,9% în Finlanda, 15,3% în Danemarca și 15,4% în Suedia la mai mult de 35,0% în Grecia, Letonia, Ungaria, România și Bulgaria. Principalii factori care afectează sărăcia în rândul copiilor sunt situația pe piața muncii a părinților, care este legată de nivelul lor de educație, componența gospodăriei în care trăiesc copiii și eficiența intervenției guvernamentale pentru furnizarea de servicii de sprijin sau ajutor.

     Riscul de sărăcie sau de excluziune socială cu care se confruntă persoanele în vârstă de 65 de ani sau mai mult variază extrem de mult, de la 6,1% în Luxemburg, la 59,1% în Bulgaria. Aceste diferențe depind de o serie de factori, inclusiv de caracteristicile sistemelor de pensii și de structura populației în vârstă.

Sursa : Eurostat

 


Alte articole captivante


EFECTUL GALATEA           Efectul Galatea este mai puternic decât efectul Pygmalion - atunci când ceilalți din jur cred în tine, ai șanse mai mari să reușești decât dacă te-ar descuraja. Efectul Galatea este până la urmă un efect Pygmalion referitor la o singură persoană: crezi în tine și-ți demonstrezi că reușești sau te descurci. Imagine proprie a fiecăruia (de sine) determină comportamentul. Când pornești o activitate c...
CELE MAI VALOROASE MĂRCI DE COSMETICE      Brand Finance a publicat studiul anual a celor mai valoroase brand-uri din industria cosmetică mondială. În ciuda unei scăderi ca valoare foarte ușoare, Olay deține în continuare poziția cea mai de sus, fiind marca dominantă în sectorul cosmetic, cu o valoare totală de 11,7 miliarde de dolari americani.      Gigantul francez L’Oréal a continuat ascensiunea în clasament, după ce a ajuns de pe locul a...
CAMERA PACIENTULUI DIN SPITALUL VIITORULUI      Mediul în care este tratat un pacient a rămas în mare parte neschimbat de decenii. Un proiect, denumit camera pacientului 2020, a fost realizat de către o firmă de design non-profit (NXT Health) în urma unei colaborări cu peste 35 de parteneri din industrie, combinată cu cunoștințele medicilor, care a început acum patru ani în New York. Spațiul a fost reproiectat astfel încât să ofere condiții optime p...
HARTA MONDIALĂ A POLUĂRII      În 2010 NASA a publicat harta mondială a poluării sau harta la nivel global a particulelor și pulberilor în suspensie de 2,5 micrometri în diametru sau mai puțin (PM2,5), aproximativ o zecime din grosimea firului de păr uman, rezultatul cuprinzând perioada dintre anii 2001 și 2006. Deși în regiunile dezvoltate se fac măsurători precise privind nivelul de poluare, sateliții au oferit primele estimări al...
REGENERAREA DINȚILOR ȘI REPARAREA CARIILOR      Plombele ar putea fi în scurt timp doar istorie după ce cercetătorii de la Kings College din Londra au descoperit că un medicament (Tideglusib), folosit deja la bolnavii cu Alzheimer, încurajează regenerarea dinților și repararea cariilor. Medicamentul stimulează celulele stem conținute în pulpa dinților, astfel încât acestea regenerează dentina, substanță proteică, bogat mineralizată, care formează ma...
CONSUMUL MONDIAL DE CEAI      Ceaiul își are originile în partea de sud-est a Asiei și a fost întrebuințat pentru prima oară de chinezi, folosindu-l atât la prepararea băuturilor cât și a mâncărurilor. După ce a fost introdus și în Japonia de către un călugăr budist prin anii 600, la sfârșitul secolului al XVI-lea apar mențiuni rare despre ceai și la europeni, devenind apoi un produs folosit la nivel mondial. Producția mondială de ...
NAS ELECTRONIC DE IDENTIFICARE      Poate ați auzit de un “nas electronic” sau de un “nas artificial” care poate verifica prospețimea și calitatea alimentelor sau care identifică mirosul fructelor sau de un altul care este capabil să detecteze cantități infime de chimicale periculoase în aer: pesticide, emisii de gaze sau scurgeri de gaze, agenți chimici, substanțe volatile, etc.      Cercetătorii spanioli de la Universitatea Politehnic...
EMISII CO₂      Politicile actuale ar determina o reducere a emisiilor de GES (gaze cu efect de seră) de numai 40% până în 2050. Comunicarea Comisiei Europene intitulată „Foaie de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050” stabilește modul în care poate fi îndeplinit cel mai rentabil cu putință obiectivul de reducere a emisiilor pe plan național cu 80% până în...
CELE MAI VALOROASE COMPANII DIN LUME       Brand Finance a publicat lista primelor 500 de companii (mărci) din lume ca valoare. Veți găsi aici doar primele 100 de branduri sau companii din lume, inclusiv locul ocupat anul anterior în același clasament, valoarea curentă în milioane de dolari americani ($) pentru ultimii doi ani și clasificarea (rating) din punct de vedere financiar. 2014 2013 Logo Nume brand Țara 2014 2014 ...
STAREA DE SĂNĂTATE ÎN UE     Acest articol prezintă o statistică recentă (publicată în noiembrie 2013) privind starea de sănătate a populației din Uniunea Europeană (UE), statele membre și alte țări europene. Analiza se bazează pe rezultatele sondajelor din statisticile UE referitoare la venit și la condițiile de viață (EU-SILC). Starea de sănătate se concentrează pe trei indicatori-cheie: sănătate auto-percepută - oferă o...