Mulți băutori ocazionali sau perseverenți și toți cei care nu au pus alcool niciodată pe limbă vehiculează informația că alcoolul ucide celulele creierului uman. Pentru a clarifica acest lucru, trebuie spus că alcoolul pur va ucide absolut multe alte tipuri de celule, inclusiv cele ale creierului și de aceea este folosit și ca un dezinfectant, dar, în general, alcoolul nu omoară neuronii. Cu toate acestea, studii mai vechi și mai recente au arătat că dacă alcoolul ingerat nu este în cantitate suficientă de mare pentru a ucide un om, nu trece în sânge într-o cantitate necesară, mare, pentru a omorî celulele creierului.

     Acest lucru a fost demonstrat pentru prima dată de un studiu realizat de Grethe Jensen și colaboratorii săi în 1993, care a numărat meticulos neuronii în probele prelevate de la non-alcoolici și alcoolici. Ceea ce au descoperit a fost că nu a existat nici o diferență reală între densitatea sau numărul total de neuroni între cele două grupuri.

     Diverse alte cercetări ulterioare au susținut concluziile lui Jensen. Astfel, chiar și alcoolicii care iau continuu cantități nesănătoase de alcool nu vor suferi pierderi de neuroni din cauza problemei pe care o au cu băutura. Cu toate acestea, consumul de alcool are alte efecte asupra creierului, atât pozitive, cât și negative, care nu au nimic de-a face cu moartea celulelor creierului.

Alcoolul nu omoară neuronii 1

     În primul rând, cele pozitive: a bea cantități moderate de alcool, chiar în mod regulat, s-a dovedit a avea diverse efecte pozitive asupra corpului uman. S-a demonstrat că alcoolul protejează persoanele cu tulburări cognitive pe măsură ce îmbătrânesc. Potrivit unui studiu realizat la o Universitate din Italia, 29% dintre persoanele de peste 65 de ani, care aproape nu au băut alcool pe tot parcursul vieții lor, au avut probleme de depreciere mentală. Pe de-alta parte, doar aproximativ 19% dintre persoanele de peste 65 ani care au băut cantități moderate de alcool în mod regulat au avut probleme de deficiență mentală. De asemenea, alte studii au constatat că alte grupuri de persoane cu probleme diverse de sănătate au fost afectate de deficienţă mentală, manifestând aceeaşi tendinţă. În fiecare grup, cei care au consumat alcool în mod repetat, dar moderat de-a lungul vieții au avut o șansă diminuată de a deveni bolnavi psihici la bătrânețe, comparativ cu cei care nu beau deloc sau nu au băut aproape niciodată.

     Există o mulțime de efecte negative atunci când vine vorba de necumpătare la consumul de alcool. Iată doar câteva dintre ele: în timp ce celulele creierului nu sunt distruse ca urmare a consumului unei cantități excesive de alcool, capacitatea lor de a comunica unele cu altele este inhibată. Alcoolul afectează dendritele (o prelungire ramificată a protoplasmei celulei nervoase, prin care influxul nervos se propagă) care nu mai comunică prin stimulări electrochimice cu alte celule ale organismului. Practic, dendritele, fiind deteriorate de alcool, inhibă capacitatea celulelor creierului de a “vorbi” unele cu altele. Din fericire, avem un număr uimitor de neuroni în creier – aproximativ 100 de miliarde, împreună cu alte 10 de miliarde de alte celule, un țesut conjunctiv situat între neuroni, pe care îi susțin. De aceea, chiar și în rândul alcoolicilor înrăiți, s-a demonstrat că pur și simplu după ce au renunțat să bea cantități mari de alcool, dendritele și-au restabilit capacitatea de a comunica. Deci, ne putem permite deteriorarea temporara a sistemului inter-neuronal fără nici un efect real de durată.

Alcoolul nu omoară neuronii 2

     Din nefericire, pentru cei care au obiceiul de a bea excesiv, există și alte efecte secundare asupra creierului, care nu sunt atât de ușor de rezolvat, cum ar fi dezvoltarea sindromul Wernicke-Korsakoff, care se caracterizează prin confuzie, probleme de coordonare, halucinații, probleme de memorie, probleme cu ochii, apariția comei induse și chiar deces, dacă este lăsat netratat. Un consum excesiv de alcool pe o perioadă lungă de timp cauzează un deficit de vitamina B1 (8 din 10 alcoolici au deficit de vitamina B1), ca urmare că alcoolul inhibă capacitatea organismului de a absorbi această vitamină. Împreună cu obiceiul unei alimentații proaste (mulți alcoolici sunt adesea subnutriți) cele două lucruri, provoacă moartea neuronilor, printre altele.

     Un alt efect secundar legat de consumul excesiv de alcool este că dozele mari de alcool, chiar dacă nu omoară celulele creierului, inhibă dezvoltarea unor noi celule. Cu toate acestea, studii recente au demonstrat, cel puțin pe animale (șobolani) că, odată ce s-a întrerupt consumul de alcool, producția de noi celule ale creierului a intrat în normal și s-a accelerat pentru a încerca să compenseze inhibarea anterioară. Oricum, ca urmare a consumului de alcool pentru mult timp, deşi apare un mecanism de auto-regenerare, încă nu este cunoscută măsura în care acesta lucrează pe termen lung în raport cu procesul de inhibare.

Alcoolul nu omoară neuronii

     Există, de asemenea, o varietate de alte probleme neurologice care sunt asociate cu consumul exagerat de alcool pe perioade lungi. Apoi, desigur, există o multitudine de alte probleme, care nu sunt legate de creier, care au legătură cu consumul mare de alcool, cum ar fi cele ale ficatului, ale sistemului nervos (în afara celor ce afectează creierul) și altele.

    CONCLUZIE: Alcoolul consumat cu moderație, cum ar fi un pahar de vin pe zi, poate fi foarte bun pentru sănătatea generală. Pe de altă parte, chiar dacă alcoolul nu omoară neuronii sau nu omoară în mod direct celulele creierului, poate avea efecte dăunătoare asupra conexiunilor dintre neuroni. Organismul nostru poate compensa și corecta, într-o anumită măsură, prejudiciile cauzate în cele mai multe dintre situații, dar numai atunci când abuzul de alcool nu este regulat.

     Așa cum această credință că alcoolul omoară neuronii este falsă, la fel de neadevărată este o altă convingere destul de comună: numărul de celule nervoase din creierul ajuns la maturitate începe să se diminueze treptat, în timp. De fapt, neuroni noi sunt produși continuu în creierul adult, într-un proces numit neogeneză.

Sursa : Gizmodo


Alte articole captivante


INTELIGENȚA PLANTELOR      Inteligența plantelor este dovedită. Plantele, aceste organisme vegetale alcătuite din rădăcină, tulpină și frunze, sunt atât de complicate prin simplitatea lor. Este incontestabil faptul că ele percep informații din mediu, pe care le înglobează și de care se servesc pentru a-și asigura existența. Dacă definim inteligența precum capacitatea de a rezolva problemele pe care le prezintă viața, atunci este...
REGENERAREA DINȚILOR ȘI REPARAREA CARIILOR      Plombele ar putea fi în scurt timp doar istorie după ce cercetătorii de la Kings College din Londra au descoperit că un medicament (Tideglusib), folosit deja la bolnavii cu Alzheimer, încurajează regenerarea dinților și repararea cariilor. Medicamentul stimulează celulele stem conținute în pulpa dinților, astfel încât acestea regenerează dentina, substanță proteică, bogat mineralizată, care formează ma...
NARCISISMUL, O BOALĂ LA MODĂ      Probabil ați auzit de cuvântul narcisism care este folosit din ce în ce mai mult în zilele noastre, de am putea crede că suntem în mijlocul unei epidemii. Termenul vine din mitologia greacă, mai exact din povestea lui Narcis care, văzându-și chipul reflectat în apă, s-a îndrăgostit de el însuși. De abia în 1980 umanitatea a recunoscut  în cele din urmă că narcisismul este o adevărată patologie. Astăzi,...
CONTRA ALZHEIMER      Alzheimer este o boală care apare la persoanele în vârstă. Aceasta se manifestă prin deteriorarea progresivă și accentuată a funcțiilor de cunoaștere ale creierului. Bolnavul își pierde capacitățile intelectuale și valoarea socială a personalității sale. De asemenea, are tulburări de comportament și ajunge la starea de demență. Alzheimer este cea mai comună formă de declin mintal la persoanele în vârst...
AMPRENTA DE APĂ      Ați auzit, probabil, de termenul "amprenta de carbon", care se referă la cantitatea totală de dioxid de carbon (CO2) pe care o persoană o produce prin toate activitățile pe care le întreprinde. Prin similitudine s-a introdus și termenul "amprenta de apă", care reprezintă cantitatea totală de apă utilizată pentru a ne duce traiul zilnic. Iar când ne gândim la consumul total de apă, avem tendința să luam...
ȘTERGEREA MEMORIEI      Ștergerea memoriei a fost considerată mult timp un subiect valabil numai pentru filmele de Science-Fiction (cine nu a văzut Men in Black?), dar cercetătorii cred că acum s-a făcut o descoperire care poate face procesul să devină realitate. Cercetarea revoluționară de la Universitatea Uppsala din Suedia ar putea conduce la tratamente radicale noi pentru cei care suferă de tulburări de anxietate, stres ș...
STAREA FOTBALULUI EUROPEAN      După Paște, organismul de conducere a fotbalului european, UEFA, a publicat un raport privind activitatea fotbalistică. Numit sugestiv “The European Club Footballing Landscape”, raportul este incredibil de bogat, un mic “tezaur” despre sportul cel mai iubit de pe continentul european. Chiar dacă o parte din datele prezentate sunt din sezonul trecut, ele oferă o idee generală a tendințelor dominante în ...
BENZINĂ SINTETICĂ      Air Fuel Synthesis (AFS), o companie din Teesside, Anglia este un pionier la nivel mondial în dezvoltarea de combustibili sintetici, ca o alternativă la combustibilii fosili. Compania beneficiază de un program de dezvoltare în valoare de 1,1 milioane £ și a construit un reactor de combustibil în aprilie 2012, care produce hidrocarburi sintetice lichide (metanol) din dioxid de carbon și hidrogen, iar ap...
ARME ȘI BONURI DE MASĂ      Un program care încurajează renunțarea la armele de foc s-a desfășurat în Los Angeles, a doua zi după Crăciun. Posesorilor de arme, dacă renunțau la puști și pistoale, li s-au dat la schimb bonuri de masă. Programul nu este unul nou, însă a fost revitalizat după atacul din Newtown, în care au fost uciși 20 de copii și 6 adulți.      În 26 decembrie, au fost strânse 2 037 arme de foc, din care 75 arme ...
PĂTRUNJELUL VINDECĂ CANCERUL PULMONAR      Pătrunjelul (petroselinum hortense) este o plantă legumicolă bienală cultivată încă din antichitate de greci și romani, care provine din regiunea mediteraneană. Pătrunjelul este răspândit pe aproape toate continentele, fiind folosit în alimentație și în industria farmaceutică. Rezistent la temperaturi scăzute, crește în România aproape în toate regiunile, fiind considerat un aliment, dar folosit și în ...