Îmbătrânirea umană este un proces influențat de factori genetici, stilul de viață și de mediu, dar genele dobândite sunt esențiale. Modificările moleculare care influențează felul în care îmbătrânim de-a lungul vieții sunt declanșate de modificări epigenetice. Un studiu realizat pe probe de sânge donate de către mai mult de 6.000 de perechi de gemeni a analizat pentru prima dată modificările epigenetice. Oamenii de știință au identificat 22 de metaboliți (substanțe organice care participă sau rezultă din reacțiile metabolismului) care au legătură de greutatea la naștere și rata de îmbătrânire.

   Unul dintre ei este considerat special, deoarece este legat de o serie de factori extrem de importanți, inclusiv funcția pulmonară, densitatea oaselor, tensiunea arterială și nivelul de colesterol și a fost numit de către cercetători C-glyTrp. Oamenii de știință cred că nivelurile acestui metabolit ar putea reflecta îmbătrânirea accelerată după maturitate, conform asocierilor cu greutatea mai mică la naștere pentru perechi de gemeni identici (gemenii identici împart aceleași gene, dar nivelurile de metabolit sunt modificate de nutriție sau de condițiile diferite în uter).

   Concluzie: deoarece acești 22 de metaboliți legați de îmbătrânire sunt detectabili în sânge, un test de sânge analizat după aceste idei cam revoluționare ar putea stabili cât de mult vei trăi și cât de repede vei îmbătrâni. El poate va fi „amprenta” fiecăruia, ca produs chimic din sânge, care poate oferi indicii pentru sănătatea unui copil și rata de îmbătrânire spre sfârșitul vieții. Sau acest test de sânge după naștere ar putea ajuta suficient doctorii să oprească ravagiile unor boli la o anumită vârstă. Și de ce nu, proba de sânge prezice vârsta reală la care poate ajunge potențialul biologic al fiecărui individ.

   O întrebare îmi inundă gândirea: ar fi de acord părinții noilor născuți să facă acest test? Sau cum ar fi dacă ar afla că trăiește doar până la 30 – 35 de ani sau 45 – 50 de ani! Crunt, nu?